Dreams,hopes and reality

fara titlu...

2011-06-13T06:59:00.000-07:00

Lipsa de timp m-a facut sa uit din nou de blogul asta, de mine practic...multe din insemnarile pe care le am aici sunt chiar demne de un jurnal personal...
Multe schimbari, mult de lucru si un oarecare echilibru defineste tot ce s-a intamplat pana acum, pana acum de cand n am mai scris nimic aici...
Asa ca o sa pun o melodie care sa va trimita cu gandul la vacantele de vara adevarate...

Nelu Stratan - Ii Vara

Asculta mai multe audio diverse

sometimes this means being a woman...

2010-11-29T00:44:00.000-08:00

good night kiss...

2010-11-18T14:08:00.000-08:00

Iubeste mainile si ochii
Si iarta-le dac-au fost clipe
In care n-au stiut sa-ti spuna
In care n-au putut sa-ti dea
Atat cat ar fi vrut
Atat cat poate dorul ti le cerea.

cand?

2010-11-18T14:02:00.001-08:00

Cand? Cand m-am transformat din omida in fluture?

Sau cand am crescut atat de mult incat am ajuns sa fiu capabila sa cresc pe altii. In ce moment de neatentie am pierdut din mana copilaria si am pornit la brat cu maturitatea? Eiii... m-a vrajit se pare foarte bine pentru ca am impresia ca de ceva vreme buna ma tot plimb cu ea...:)

In fine,,,cred ca intrun sfarsit cu totii ajungem sa pastram doar esenta copilariei...ramanem cu amintirile, cu zambetele, cu momentele petrecute alaturi de mami si de tati...o da...de mami si de tati...Ma uit cu jind la tinerele familii si deja ma vad mami...si cel mai mult ma inspaimanta curajul cu care fac fata unui astfel de gand...si mami si tati?? Vor ramane tot mami si tati si eu tot fetita lor...

3 2 1 START!

2010-11-04T14:12:00.000-07:00

Pentru ca de mult nu am mai postat nimic aici, m-am gandit sa revin, si sa revin altfel...sa fac din acest jurnal online, un adevarat jurnal in care sa ilustrez nu doar momentele mele sensibile cand simteam nevoia sa ma confesez si o faceam prin vorbe mai mult sau mai putin sugestive, ci si momentele mele EU :p...eu adica eu cea de acum, cea de peste ceva vreme de la ultima postare.
Am schimbat lookul blogului, si putin si pe al meu, si nu fizic...

Deci...am zis sa spun: 3 2 1 START pentru o noua perioada de blog-ing.:p

Cat despre mine si ce ma ocupa in ultima vreme...un nou proiect pe plan profesional, dar si pe plan personal...articolele mele vor vorbi despre asta...Si pentru ca trebuia sa pun si o melodie sugestiva, prima ce mi-a venit in minte este urmatoarea...:)

O seara placuta!

pour mon ame soeur

2010-08-14T11:53:00.000-07:00

"Sunt nopţi în care te ajung din urmă sărutările mele proscrise

Ni se lovesc sufletele de trupuri şi de marginile abrupte ale clipelor

E prea mult zgomot în jur ca să putem evada

E prea puţină lumină ca să putem vedea unul prin altul

Habar n-am ce-ar mai putea însemna absolutul

Eşti ultimul refugiu printre atâtea spaime fără nume

Iar eu nu mai sunt decât mlaştina în care se zbate năluca dorinţelor

Şi fluturele de noapte care-şi zdrobeşte aripile în singurătatea ta." Ilinca Bernea

es tu amor....

2010-08-01T04:05:00.000-07:00

Summer...At last

2010-07-18T02:20:00.000-07:00

Ceva ce am uitat...la inceput de vara sa imi fac planuri, schite, desene, cum vreti sa le numiti in care sa.mi planific lunile de vara...se pare ca nemtzoiaca de mine a fost depasita de "sweety" alinutza (un cuvant nou la mine-imi zicea cineva astazi) si toate ipotezele privind actiunile pe care trebuia sa le intreprind vara asta, s.au usor modificat...astfel ca din vara mi.a mai ramas cam o luna jumate, si inca ma gandesc ce ar trebui sa fac, sau sa mai fac...
Dupa o sesiune solicitanta imi propusesem sa am o vara si mai solicitanta...am renuntat la o serie de planuri, le-am schimbat cu altele pe unele, si in final am ajuns la jumatatea lui iulie facand ceva usor schimbat de ce "desenasem" inital pentru vara asta...mai bine, mai rau, mai frumos? Cu siguranta mai colorat! Ma gandeam sa "desenez" ceva si pentru toamna, dar m.am gandit ca ar fi mai inspirat de data asta sa.mi ascut culorile, sa.mi scot acuarelele si sa las cu ochii inchisi, pete fara sens pe hartie, iar la sfarsit sa descopar "minunatul" picturii , asa cum faceam cand desenam fluturasii aceia multicolori la gradi.
So...let's enjoy summer, love and the holiday!!!

RIP Madalina Manole

2010-07-15T09:45:00.000-07:00

Si daca lumea muzicii este in doliu, m-am gandit sa caut si eu cateva melodii ale celei ce a fost si va ramane in memoria tuturora, Madalina Manole.
Asa am dat peste cateva melodii foarte frumoase, care se si muleaza perfect pe ceea ce traiesc de ceva vreme incoace.

RIP Madalina Manole!

"Ceva ne lipsea si nu stiam ce..."

"Voi fi altfel daca vrei..."

When love takes over...

2010-06-19T11:35:00.000-07:00

Tocmai am avut o discutie cu cineva despre varsta potrivita sa te indragostesti, sa "pierzi timp" iubind...si am fost sfatuita sa iubesc dupa 35 de ani...exista oare asa ceva? putem sa ne programam pana si bataile inimii? sa pornim sa oprim si sa repornim trairi doar pentru a fi la momentul potrivit?...si pana la urma cand este momentul potrivit? de unde stim, ca el este potrivit, sau ca acum e momentul prielnic sa daruim mai mult, sa asteptam mai mult, si poate sa suferim mai mult...Mi-au venit in minte versurile unei melodii:"Ca la 20 de ani asta-i lucru cel mai important:sexu, banii, moda, cariera..." Sa fie oare asa? Am devenit intratat de mult o societate de consum incat, ne pierdem in multime, si pierdem ce avem mai de pret: individualitatea, personalitatea, caracterul, modul de a trai, de a recepta un anumit eveniment din viata noastra...Vor ramane deci oamenii cu care interactionam, "simpli trecatori" pe care ii folosim ca pe niste roboti la un momdat pentru a ne "rezolva" o problema, dupa care ii consideram inutili pe acea functie si fie le impunem o noua utilizare, fie ii aruncam?...
Si atunci, cu noi, cei ce punem suflet in tot ceea ce facem cum ramane? ...

Cand ai pierdut ceva, nu pierde si lectia!

2010-05-11T10:43:00.000-07:00

Stiu ca nu ar trebui sa fac asta pentru ca indirect fac reclama unor "concurenti", dar mi-a placut intotdeauna sa fiu realista si sa recunosc valoarea unor lucruri facute bine. In alta ordine de idei, bravo celor de la Best Bucuresti pentru evenimentul TNT. Mi-am facut si eu timp sa particip la unul din trainingurile lor, mai exact, "Dezvoltare personala in multinationale" si postarea asta o sa fie asa un fel de feedback.:p
As incepe prin a spune ca mai presus de orice, acel training a fost mai multe decat un training. Cinste si lui Petrica Bordei, HR manager la Saint-Gobain, un om care a reusit sa ne tina in priza timp de 2 ore si ceva...un om care mai presus de a ne transmite niste informatii legate de HR, ne-a transmis, sau mie cel putin, niste "hint"uri de viata, de dezvoltare personala, lucruri de care chiar aveam nevoie in nebuloasa asta "confunzanta" in care ma aflu momentan. Pe langa multe lucruri pe care le-am aflat legate de lucru intro multinationala, o fraza ce mi-a ramas adanc in minte si care a meritat locul de "titlul" postului este :"Cand ai pierdut ceva, nu pierde si lectia!" Cum a venit aceasta fraza? Ca urmare a unei intrebari de-a mea, privin traiectoria noastra in viata, mai exact:si ce ma fac daca pe "drum" imi dau seama ca obiectivele mele au fost nerealiste si am pierdut timp degeaba?...Si astfel a venit raspunsul trainerului, care alaturi de multe alte lucruri pe care ni le a prezentat, m-au facut sa ma trezesc putin, si sa ma autoevaluez putin, concluzia fiind compusa dintro intrebare :" si daca nu e ca mine?" dar si dintrun indemn pe care Petrica mi l a facut:"Nu te lua prea in serios!"
So...to conclude...felicitari BEST, si la mai multe evenimente de genul !

Un simplu post...

2010-05-09T12:34:00.000-07:00

Ma gandeam ca n-am mai scris de mult pe aici...asa ca m am decis sa pun "un simplu post". Nu..nu cred ca e vreo ocazie speciala...e doar una din acele ocazii..una din acele duminici...cum au fost multe pana acum...Si tema postarii?? Nu stiu...Am vorbim cam mereu despre aceleasi lucruri, despre suflet, despre mine, despre sufletul meu si altora...iar acum cuprinsa de maxima confuzie, aflata in situatia in care nu stiu ce vreau nici profesional, nici sentimental, nici nici...pe niciun plan...ca o balanta veritabila, imi cer dreptul la echilibru...cer o perioada de iesit din schema... sa uit putin de problema asta de geometrie, pentru a putea sa-mi imaginez mai bine figura, sa calculez mai bine proiectiile si abia apoi sa ma decid cum aflu unghiul...unghiul? care unghi, ca sunt mai multe...unghiul din care e cel mai bine sa privesti viata probabil. Aici asta e problema...Nu stiu daca am incheiat ceva,nu stiu daca voi incepe ceva, stiu doar ca pentru moment imi e mai bine sa ma focusez pe altceva...Este nevoie de putin repaus, de alt gen de probleme, probleme care cu siguranta nu trebuie sa implice "unghiuri"...

De ajuns...cu postari "sensibile" data viitoare cand o sa ma simt pregatita sa fac probleme de geometrie!

Un cantec pentru tine, poate va vorbi in locul meu...

2010-04-27T10:48:00.001-07:00

They lose the dress and choose the suit...

2010-04-23T05:26:00.000-07:00

"They lose the dress and they choose the suit!" citez una din femeile de succes din Romania, vorbind despre femeia de afaceri, femeia de succes in general. Sa fie oare adevarat? A fi numarul 1, inclusiv peste o mana de barbati, a reusi sa dovedesti lucruri pe care niciun barbat nu a reusit, ajunge la un momentdat sa iti ia din feminitate? Adica feminitate=vulnerabilitate, sensibiliate, etc..in general substantive care denota slabiciunea unei femei fata de un barbat, iar atunci cand aceasta demonstreaza contrariul nu prea mai e femeie ci imprumuta mai multa masculinitate de la barbati?
Cand se poate considera ca desi purtam rochie de fapt purtam costum? Cand nu mai plangem la fel de usor la filmele de dragoste, cand am depasit deja in cariera din punct de vedere ierahic barbatul de langa noi, cand IQul nostru e net superior unui "macho", cand discutiile misogine ne lasa reci, cand replicile dure nu le apartin lor , ci noua, CAND? Exista oare o limita la care ar trebui sa se opreasca femeia secolului XXI din a se perfectiona, din a creste, din a-si dori mereu mai mult, de la ea si de la ceilalti?
Spunea cineva, femeie fiind, ca o lupta nu se poate castiga cu arme feminine, si ca uneori trebuie, ca noi femeile pentru a invinge sa adoptam atitudini barbatesti...nu cumva ar fi prea mult? Gandesc ca succesul in lupte ti l-ar asigura tocmai aceea combinatie intre farmecul feminin si gandirea masculina...
Si daca toate fetitele astazi , adolescentele rebele de maine, femeile puternice de poimaine, vor dori sa fie leaders, oare feminitatea va ramane doar o notiune legata de a fi femeie sau barbat? Sau va reprezenta doar "calitatea" femeii ce nu a reusit sau nu a avut intentia sa se remarce cu ceva anume, sa se impuna cu ceva anume in fata celorlati, in fata barbatilor?...
Cand o femeie ,prin atitudinea ei, nu mai e femeie?...astept replicile barbatilor.

Si totusi nu pot fi ce vrei sa fiu...

2010-04-15T22:00:00.000-07:00

Ti-am dat tot ce aveam mai frumos, toata puritatea, toata bunatatea, tot sufletul meu, toata vointa de face bine, de a-TI face bine, totul pentru fericirea ta ...Ba am incercat chiar sa uit de ce si cine sunt eu, de ce vreau, de visurile mele, de anumite convingeri, de cat de mult cred in anumite lucruri....Am uitat ce inseamna orgoliu, mandrie, uneori chiar demnitate si am continuat sa joc iuresul asta al mintilor si al sufletelor in care nu stiu cum se face ca numai eu ametesc. Am zis 'Pa' si 'Buna' de multe ori pe zi in speranta ca vor fi ultimele, sau propunandu-mi sa fie ultimele, si nu au fost....Am desenat povestea astea in mii de culori, cand sa-mi placa mie , cand sa-ti placa tie, si ti-am cantat poezia nostra de dragoste in fiecare zi, dar tot n-ai vrut sa ma asculti si sa ma vezi...
Nu mi-au ramas multe...am cam pierdut...am castigat?..hmmm..jocurile de noroc nu mi-au placut niciodata...Acum nu-mi ramane decat sa suflu in palma si o sa fac sa dispara ...sa dispara noi. Sa raman doar eu...si tu...tu pe o planeta eu pe o planeta. Comun? Acelasi Soare ! Poate asta inseamna calea de mijloc. Si daca vreodata vei vrea sa ma vezi, sa faci asa incat sa se alinieze planetele...nu e imposibil...si atunci voi putea fi ce vrei tu sa fiu...

Que vivan las mujeres!(pentru femei exclusiv de data asta)

2010-04-08T12:24:00.000-07:00

si acum ganditi-va la cat de puternice sunteti de fapt...la cat de speciale sunteti de fapt, la cat de multe ati fost concepute sa suportati...a fi femeie= a fi sensibila, a fi blanda, a fi dura, a fi increzatoare, a fi frumoasa orice ar zice altii, a fi mandra, a fi mama si prin asta am zis tot, caci fara noi n-ar fi si n-ar fi fost barbati de la Adam incolo...
asa ca...stati stramb si judecati drept, vorba unei stimate profesoare, cate dintre voi nu suferiti din dragoste, cate dintre voi nu va simtit neimplinite pentru ca nu aveti un job, pentru ca nu aveti o familie inca, sau pentru ca ceea ce aveti nu va face fericite?...si eu sunt una dintre voi...dar Dumnezeu face asa incat dupa ce treci printr-o perioada in care te simti low low, sa iti dai seama de fapt ca esti up, si ca toate aceste "mici suparari" sunt menite sa ne distraga atentia de la lucrurile intradevar importante, de la evenimentele intradevar importante pentru care merita sa iti versi lacrimile, sa iti pierzi orele, sa iti schimbi convingerile, si iti reconsideri visurile...
so...fi-ti mandre de ceea ce sunteti, si invatati sa va iubiti pe voi mai presus de orice si oricine !
"Cel ce se indragosteste de sine insusi, nu va avea rivali. - Benjamin Franklin"

P.S.: Mersi Crina!:*

Paste fericit!

2010-04-04T12:41:00.000-07:00

Scopul acestui post, pe langa acela de a ura tuturor suflete si minti luminate, odata cu invierea Domnului, este de a comenta putin pe seama importantei pe care o dam noi acestei sfinte sarbatori.
Imi aduc aminte de anii copilariei, cand vedeam aceste sarbatori crestine ca pe adevarate momente de bucurie, dar carora le intelegeam si sensul: cu cateva zile inainte ma duceam la Biserica, ajutam la pregatirile pentru masa de Pasti, tineam post, cantam acele cantari specifice Pastelui, retraiam povestea lui Iisus in fiecare an, alaturi de copii de varsta mea.... Multumesc bunicilor, si parintilor care nu m-au lasat sa cresc fara sa stiu a aprecia cu adevarat ce inseamna sa fii crestin, ce inseamna sa crezi in Dumnezeu, ce inseamna sa stii practic macar lucruri esentiale despre cultul religios fata de care apartii si ce inseamna intradevar sa crezi in Dumnezeu. Nu o sa tin o pledoare pro post, rugaciune, Biserica; fiecare este liber sa traiasca asa cum considera mai bine. Ma gandeam numai ca plecarea mea de acasa a inseamnat si schimbarea modului in care vad aceste sarbatori. Am inceput sa uit cand sunt, aflu cu cateva zile inainte despre ele, pregatirea sufleteasca de alta data ce preceda un asemenea eveniment, este inlocuit acum de pregatirea bagajelor cu gandul ca voi petrece cateva zile acasa, zile ce vor sta sub "sigla" "Paste"...lucru intalnit de altfel la toti tinerii de varsta mea. De post, de rugaciune, de traditiile de alta data...ne mai amintim dar tot tarziu...
Si atunci, ma intreb...daca noi uitam incet incet esenta acestor sarbatori, daca uitam practic :"definitia" acestor evenimente religioase, ce se va intampla cu generatiile viitoare? cine le va mai insufla macar un gram din ce am avut noi, copiilor nostri? Va deveni si Biserica o institutie ale carei legi va trebui sa le acceptam, sa le respectam, dar fara sa le cunoastem prea bine? Oare secolul asta al vitezei, al informatiei, al puterii si crizei economice, nu include si pastrarea traditiilor? Si daca da...cine sa le promoveze? ca doar noi suntem prea ocupati pentru a mai trai cu adevarat venirea Pastelui, a Craciunului, etc...toate aceste sarbatori nu sunt decat prilejul unei noi petreceri...asta este deci directia spre care tindem: una a lipsei de fond, de valori adevarate, de "bogatii adevarate"...
Nu stiu cat de "emotionant" pare tot ce am zis mai sus, dar este realitatea...si cel mai dur e ca acesta indiferenta va fi venit tocmai din randul celor care se presupune ca sunt intelectuali, oameni cu inteligenta peste medie, dar care prefera sa stie multe alte lucruri, si sa fie, din ce in ce mai multi, atei "undercover"....
E trist...pentru ca si aceste lucruri sunt lucruri care fac parte din noi...din ceea ce inseamna sa fii crestin, sa fii roman, sa fii individ...

Hristos a inviat!

Listen ...:)

2010-03-30T10:08:00.001-07:00

"Viitor inginer fara viitor"

2010-03-25T13:48:00.000-07:00

Recunosc. Am furat titlul postarii de la statusul unui prieten...Ideea e ca m-a pus putin pe ganduri...si eu sunt viitor inginer, si si eu am uneori prezenta in minte o intrebare ce devine din ce in ce mai retorica:"Viitor inginer?"...

Ce imi va rezerva oare viitorul? Voi ajunge sa fiu acel inginer pe care toti il au in minte, ceausistul inginer, cu halat albastru, cu sapca si cu vesnicul miros de uzina? sau faptul ca studiez la o universitate importanta din Romania, ce se presupune ca tine pasul cu tendintele europene, o sa imi ofere mai multe oportunitati, si voi fi un inginer modern? Si ce inseamna pana la urma un inginer modern?? Cine ma invata si pe mine despre ce voi fi? Despre ce pot sa fiu dupa ce termin facultatea asta? Despre ce trebuie sa invat pentru a fi ce se cere? Ei bine o sa ziceti ca sunt atatea si atatea site-uri. Bine, bine dar de la partea pur teoretica pana la intrebarile intimidatoare ale angajatorului, ce debuteaza si se finalizeaza mereu cu vesnica si cea mai importanta curiozitate:"Si experienta in domeniu aveti?" mai e ceva de invatat...cum pot sa fiu pregatita, si cum putem noi toti pana la urma sa fim pregatiti pentru viitor?Ce inseamna VIITORUL INGINER din UPB,si mai ales din Automatica si Calculatoare?

Si acum textul atasat postarii de mai devreme...:p...

2010-03-18T08:30:00.000-07:00

M-am tot gandit in ultima vreme la ceea ce inseamna relatiile...relatiile in general: cele de iubire, cele de prietenie, cele profesionale, etc. si am ajuns de fiecare data sa ma intreb unde este granita dintre ele? Cine fixeaza acea limita, acea bariera invizibila intre prieten si iubit, intre coleg si prieten, intre coleg si iubit , intre coleg prieten si mai nou iubit, ca tot e in trend:p..?? Cine?? Si cand putem considera ca nu mai suntem prieteni ci iubiti, sau nu mai suntem doar colegi ci si prieteni? Ehh si daca tot consideram noi definita o alta stare ( ca sa vb in termenii propovaduiti de o stimata profesoara de automatica), ce facem atunci cand "partenerul" nu considera acelasi lucru? Se numeste o viziune gresita asupra lucrurilor, gesturior, vorbelor, inputului imi spunea cineva la un momentdat...Si atunci ar trebui sa fim toti niste persoane care isi reprima sentimentele? Niste robotei ce stiu sa functioneze doar intrun sens iar atunci cand relatia de prietenie, nu mai e prietenie, sau cea de colegialitate devine prietenie, sa se blocheze semnalandu-ne ca nu i-a fost proiectata reactia pentru acel eveniment?(aici din nou influenta profesoarei de mai sus:P)....

Si asa ma opresc acum la relatia dintre o femeie si un barbat? Pana nu de mult toata lumea dadea in femei: ca nu stiu ce vor, ca nu pot fi niciodata intelese si etc, de parca pana si noi ajunsesem la un momentdat sa credem si sa ne promovam ca niste fiinte tare neintelese. Dar iata ca am ajuns intrun punct in care nici barbatii nu sunt mai viteji la capitolul asta. Ba vor relatii serioase, ba vor distractie, ba vor sa fie liberi, ba vor relatii care sa implice independenta dar totodata idei, activitati, planuri, conversatii cat mai apropiate de celor tipice unei relatii... Prin presa deja articole cu "ce gandeste un barbat...?" incep sa fie mult mai frecvente decat cele legate de femei...SO....cand au devenit barbatii venusieni? De cand noi femeile, venusiene veritabile am ajuns sa ne intrebam atat de des oare ce vrea de la mine? De cand pseudorelatiile iau locul relatiilor?...Nu stiu daca rolurile s-au schimbat intratat de mult incat sa fim noi, femeile partea strong din relatii, dar cu siguranta femeia independenta, moderna a anului 2010, nu va avea nici timpul, nici rabdarea, nici disponibilitatea in fond sa analizeze toate "starile posibile" ale unui martian:p

So...to conclude...:D o sa citez o replica dintrun film indragit, pe care tipa i-o zice iubitului, cand obosita sa incerce mereu sa ii faca pe plac, si cu teama permanenta de a fi inselata, desi acesta ii spune ca o iubeste, decide sa puna capat relatiei si ii raspunde declaratiei prin:"i love you too...but i love me more!"...acum nu stiu daca e bine sa te iubesti pe tine mai mult decat pe celalalt, dar daca acela nu te iubeste cat sa te faca fericita, cu siguranta DA...(astept replica martienilor aici:P)

"Have you ever been in love with someone you're not supposed to?"

2010-03-18T08:00:00.000-07:00

Asculta mai multe audio Muzica

O primavara calda, plina de iubire!

2010-03-01T07:21:00.000-08:00

Mersi!:*

Asculta mai multe audio Muzica

Don't know why...

2010-02-16T03:17:00.001-08:00

"Viata poate fi inteleasa privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte!"- am promovat ceva vreme acest citat...Si se pare ca asa este. Uneori avem nevoie sa recitim capitole din cartea vietii pentru a incepe inca o data unul nou, diferit de cel din urma, unul in alte culori, in alte nuante , cu acelasi scris, poate mai frumos de data asta , fara asa multe greseli ca si cel anterior...Un capitol in care vom fi atenti sa lasam spatiu la inceputul fiecarui paragraf, vom fi atenti sa subliniem cuvintele frumoase, si sa le evitam pe cele urate. De data asta vom mai atenti si la punctuatie...eu mereu uitam sa pun punct...

Mi se intampla sa recitesc capitole care desi mi s-au parut atat de urate cand le-am scris, sa ma gandesc ca poate totusi ceva frumos exista...Balzac zicea ca "frumosul se simte, nu incape intro definitie" ..si atunci ma incapatanez sa rescriu acel capitol, punandu-i in valoare tocmai acea frumusete nevazuta...dar niciodata nu imi iese...se pare ca greselile erau prea mari, si desi am incercat sa tai, sa sterg, sa corectez, chiar sa rescriu anumite fragmente...nimic...uratul tot urat ramane...

Si atunci ma intreb..de ce oamenii simt nevoia sa priveasca mereu in urma daca oricum nu mai pot reface nimic? De ce experientele trecute ajung sa ne influenteze atat de mult decursul ulterior al lucrurilor , incat desi permanent ne reinnoim cunostintele, modul de a fi , suntem multumiti, fericiti de ceea ce avem la un momentdat pastram lucruri din trecut ce raman ca vesnice semne pe care le privim de fiecare data cand suntem nostalgici? De ce simtim nevoia sa deschidem cutii cu "poze" vechi, daca oricum ne dam seama ca le sta mai bine inchise acolo? Cat de bine ne face sa privim mereu in trecut, si daca suntem indemnati sa privim inainte, in ce moment sa privim inapoi pentru a intelege viata, fara a ne opri din scris sau fara a gresi?...

Asculta mai multe audio Muzica

A fost de mult...

2010-02-14T02:16:00.000-08:00

Candva poezia asta avea si pentru mine un destinatar...acum o trimit catre toate sufletele ce simt iubirea ca pe o binecuvantare...Enjoy!

Ultimul cuvant

"T i-am facut un altar din clipele mele
Te-am leganat ın sangele meu
T i-am scris numele pe piatra mea de mormant
E prea tarziu acum sa te mai pierd
Esti singura mea rugaciune
Singurul meu poem
Numele tau va fi ultimul meu cuvant."

Ilinca Bernea

Asculta mai multe audio Muzica

Single !?!...

2010-02-12T12:03:00.000-08:00

A fi single mai este oare o problema in societatea de azi?

Privind in urma la parintii nostrii, vedem cum varsta de 20 de ani pentru o fata, respectiv 25 pentru un baiat ,erau considerate varste optime pentru casatorie...Azi, nicidecum...20 de ani inseamna pentru fete varsta unei noi perioade, dar nicidecum legata de un inceput in doi, ci mai degraba un proiect comun...:p...e perioada in care majoritatea se orienteaza spre facultate, se schimba orasul, se schimba prietenii, se schimba stilul de viata, si implicit mentalitatea; 20 de ani este varsta la care se zice ca iti permiti sa faci ce vrei, cum vrei si mai ales cu cine vrei...Cat despre latura masculina, nici ei nu sunt mai prejos; casatorie la 25 de ani? Foarte rar mai ales in randul intelectualilor. 25 de ani pentru un barbat este probabil varsta la care tinde spre o maturitate cat de cat economica, in niciun caz spre casatorie...

Deci..care e motivul? Progresul acesta al societatii ne a influentat intratat de mult mintile si sufletele, incat ne indragostim mai greu? Ce ne-a facut sa ne schimbam sistemul de valori? De curand am auzit o tipa ce povestea cum sefa ei , in varsta de 35 de ani este inca nemaritata, si totusi pozeaza intro femeie fericita, implinita pe plan profesional, si sustinea ideea conform careia "femeia moderna nu are niciun stres in a fi singura " si ca se urmareste in primul rand sa fii o femeie independenta, sa reusesti in cariera si apoi sa iti "hranesti sufletul" ...Si totusi...oare acesta sa fie pretul pe care va trebui sa il plateasca o femeie pentru a fi independenta? sa actioneze intotdeauna prin minte si niciodata prin inima, a fi independenta fiind sinonim cu a fi singura?

Si daca a fi single la o anumita varsta, nu mai este o problema de actualitate in societatea moderna, de ce o femeie singura la o anumita varsta este inca privita ciudat, fata de una maritata? De ce in Romania 2010, femeia singura, independenta, inca mai e privita ca o persoana suferinda?...ar trebui oare sa privim singuratatea ca pe un issue? ...De ce femeile, si oamenii in general sunt vazuti completi doar atunci cand sunt completati de cineva? ...

Si daca a fi o femeie singura inseamna mai mult timp pentru tine si prietenele tale, ore multe pierdute la shopping fara a fi presata de vreo intalnire, ore la cosmetica, la sala, in club, la birou de ce nu, fara a trebui sa dai nimanui socoteala de felul in care iti petreci timpul, ce inseamna a fi un barbat singur?...(continuarea intrun post viitor)

Noi cei de-acum

2010-02-06T02:12:00.000-08:00

Oare cand am devenit straini?...In ce moment n-am fost atenta si sufletul meu n-a mai fost al tau, si inima ta n-a mai fost a mea... Cand ti-am instrainat sarutarile? si cand am lasat pe altcineva sa-ti sarute buzele? Cand am acceptat sa nu mai fim noi, si am inceput sa fim doar tu si eu? Ce vraja atat de puternica, m-a facut sa nu mai privesc in acelasi sens cu tine? Cand ne-am pierdut? Si de cand eu nu mai sunt acel "eu"?

Asculta mai multe audio Muzica

for my pink days...

2010-02-01T12:21:00.000-08:00

Postul asta il dedic momentelor, prietenilor, hainelor, melodiilor, cantaretilor...ROZ...si da poate suna "pitzi" , dar nu e rozul de pitzi, pus cu exagerare in orice articol vestimentar, sau accesoriu, ci rozul pur care iti poate insenina orice zi , si ridica moralul de fiecare data. Chiar daca nu il purtam, rozul poate defini de multe ori starea noastra de spirit; nu de putine ori ni se intampla sa "vedem totul in roz"...

"Termenul de “roz” s-a folosit prima oara in 1600 pentru a descrie nuanta deschisa a florilor rosii din specia florala dianthus spre a arata inrudirea dintre garofite si garoafele de gradina de culoare rosie.Privind persoanele care prefera roz, se zice ca arata mai tineri decat varsta reala si vad lumea intr-o lumina atat de pozitiva, ca poate deveni orbitoare..."

Ehh nush cate din cele spuse mai sus sunt adevarate, dar testand puterea culorilor, imi demonstrez in fiecare zi noroasa ca putin roz are puterea magnifica de a transforma ploaia in raze de soare...

Enjoy the music...and wear pink every time it's raining on your street!...

"Sometimes you just need to start again in order to fly..."

2010-01-31T01:03:00.000-08:00

just ... and music...

2010-01-30T10:02:00.000-08:00

Ce usor...

2010-01-30T06:32:00.000-08:00

"...ce usor spunem "te iubesc" si ce usor spunem apoi "te urasc"

...ce usor spunem "imi place", si ce usor spunem apoi "imi dispalace"

...ce usor spunem "nu pot trai fara tine" si ce usor se asterne uitarea

...ce usor spunem "o sa fac tot ce pot" si ce usor renuntam apoi

...ce usor e sa zici "usor" si cat de greu e sa realizezi contrariul"

Quelles sont les plus importantes choses pour toi?...

2010-01-24T07:33:00.000-08:00

Apres une discussion avec un bon ami, concernant mes priorites dans la vie, j'ai decide de penser plus a ceut que signifient mes activites pour moi, mes plaisirs , ce que j'aime faire, mais plus, combien d'amor existe en tout ce que je fait...Est-que je suis content de ceut que je fait?

Quand peut on dire que notre vie professionelle affecte notre vie personelle? quand nos amis nous dissent que dans notre vie plus de 70% c'est le travaille? Quand peut on nous considerer dependents du travaille("workaholic") ? ...Et puis, est-qu' on peut faire toutes les choses bien, s'on essaye de l'en faire toutes ?...Ou est l'equilibre? Et quelle type de vie ont ceux qui sont realises dans tous les plans de leur vie?...ou peutetre, la grande question serait "Est qu'il sont vraiment des gens qui sont realises dans tous les plans de leurs vie ?"...

P.S.:...si vous les rencontres, demandez-les leur secret, pas que je crois, qu'il s'agit en effect, d'un secret...:)

Si ce daca...

2010-01-11T07:50:00.001-08:00

Si ce daca...

...si ce daca buzele alea mi au apartinut candva...si ce daca ochii aia au vibrat candva pentru mine...si ce daca mainile alea mi au mangaiat candva fruntea ....si ce daca sarutul ala mi a incalzit candva sufletul...e totuna...eu sau ea...tu sau el...Hai sa fim insensibili, hai sa iubim uratul, si sa ne indragostim de monstri...Hai sa jucam un interminabil teatru si sa ne mintim ca iubim...Hai sa ne prefacem ca stim ce e iubirea si sa juram in numele ei in fiecare zi...

Niciodata...

Think further!

2009-12-03T05:15:00.000-08:00

Ceva la care ma gandisem candva...ceva ce imi dorisem candva...acum se intampla...si chiar daca e nevoie de multa barbatie sa imi asum acest fapt, o voi face.

Este sansa mea sa imi demonstrez ca pot, sa le demonstrez ca pot, sa schimb macar un cuvant dintro fraza astfel incat intelesul sa fie cel pe care toti il asteapta.

Nu imi fac planuri, nu vreau sa visez, vreau doar sa constientizez importanta momentului. De va fi sa fie sau nu, nu depinde de ceea ce fac acum, ci de ceea ce am facut; si asa ajung din nou la vorba ca faptele din prezent ne vor trage de maneca in viitor. Nu-mi doresc nimic special...imi doresc sa reusesc sa duc mai departe o "gena", sa proliferez un concept, si sa las o urma din condeiul meu pe manuscrisul L...-ui.

Bafta tuturor, si fie ca L... sa castige!

What does happiness really mean?

2009-11-26T15:38:00.000-08:00

Now is Yesterday/Today/Tomorrow.

Now i'm happy. Everything is fine...i love you, you love me, i work a lot and i love my work, i have friends, i have a lovely family, i have simple things, i have the sun, the sky, and i feel beautiful...yes...indeed i have reasons to be happy.

Now i'm not happy. I had better days...you left me, my work..don't have one, my friends don't call me anymore, my family...still loves me, the sun is gone, the sky...it's so far from me...and i feel miserable...

Now...how am i feeling?...What happiness really mean?

Reintoarcere spre drumul copilariei...

2009-11-23T14:52:00.000-08:00

Astazi, dupa o indelungata vreme, am revazut o particica din copilaria mea...Da, as putea numi si scoala primara o parte din copilarie, si cu siguranta doamna invatatoare este zana acelei perioade...revederea acelor sali in care acum multi ani asteptam cu nerabdare sa mai invat un cuvant nou, sa ma apropii si mai mult de oamenii mari, revederea fiintei dragi, ce mi-a insuflat dragostea pentru cunoastere si mi-a calauzit si imi calauzeste drumul in viata, a trezit in mine sentimente demne de povestirile lui Creanga...Eii...dar cum talentul meu oratoric este cu mult mai slab decat al lui Nica, ma voi opri la a relata prin cuvinte simple izvorate din sufletul unui copil cu haina de adult, senzatiile, perceptiile , trairile determinate de aceasta scumpa revedere. Nu-mi imaginam vreodata, ca vor ajunge sa imi para toate atat de mici...cu teama, cu emotii, paseam acum pe acele coridoare, din postura de alumi... precum un om ce se intoarce acasa dintr-o lunga calatorie...ehh...se pare ca multe s-au schimbat de cand 'casa ' nu-i mai e 'casa'...dar el stie ca undeva , candva acele locuri ii apartineau...

Si ce daca au venit alti "chiriasi"? "este tot clasa mea, este tot banca mea, este tot scoala mea..."

Ce ne face puternici?

2009-11-12T02:19:00.000-08:00

Un lung sir de incercari...o lunga serie de probe pline de savoare, de traire intensa, asezonate cu aroma de esec si totodata cu gust de victorie...asta e viata.
Zi de zi, ora de ora luptam pentru ceva, pentru acea luminita de la capatul tunelului, ce in functie de fiecare, poate fi mai aproape sau mai departe de noi...si cu fiecare lupta castigata suntem si mai aproape, o vedem si mai bine...
Si daca totul in jurul nostru e o batalie, o lupta pentru supravietuire pana la urma, cine ne da puterea? ce ne ajuta sa ramanem drepti cand vantul bate cu putere? ce ne da imboldul de a incerca din nou, cand tocmai am pierdut? Ce parte ascunsa din noi este atat de puternica incat e in stare sa ne controleze mintea, sufletul si trupul?...

"In viata trebuie sa lupti! Viata e un miracol!"

'Daca in numele dragostei ai aparut te iau ca pe un dar...'

2009-10-25T13:45:00.000-07:00

Mmm...frumoasa melodie...frumoase versuri...frumoase sentimente...
Concertul live Directia 5, mi-a indus cu adevarat o stare de bine, mi-am dat seama inca o data ce inseamna muzica buna, o frantura de arta , ce pana la urma pe langa altele are rolul de a-ti colora viata.
Culoare, da. Asa v-as numi si pe voi...sunteti acea pata, acel ultim tus dat unei picturi, ce o face mai speciala pana la urma. Si da...voi ma faceti sa ma simt speciala...pentru ca vreti si reusiti sa-mi tranformati tot alb-negrul in color...Reusiti prin vorbe simple, acorduri neprofesioniste, gesturi neregizate sa imi atingeti sufletul; sunteti niste mici artisti, cei mai valorosi pentru mine..
Iar tu...nu stiu cand imi esti dusman, cand prieten, cand iubit, cand te doresc, cand nu te mai vreau...stiu doar ca mi-e bine asa, ca sufletul meu vibreaza , si ca te vreau asa pentru ca ma vrei asa...
Multumesc Celui de Sus pentru ca a inventat culorile!

I believe in 'you and me'....

2009-10-18T11:06:00.000-07:00

Pe principiul enuntat in titlu, pornesc spre o noua etapa a vietii mele...era si timpu'.
E timpu sa recuperez tot ce n-am trait, sa traiesc tot ce n-am ajuns sa fac pana acum, sa simt tot ce n-am simtit pana acum, sa simt cum n-am simtit pana acum; sa descopar o alta latura a mea si sa ma las descoperita din alta perspectiva.
Da. Mi-e frica. Dar frica o voi folosi ca pe un stimulent, un drog ce imi va ghida pasii spre locuri necunoscute, spre situatii incitante, consumatoare de adrenalina.
O sa renunt la scutul de fier si o sa ma las atinsa, O sa-mi dezbrac sufletul si o sa-l las sa se imbrace cu caldura ta, O sa-l invat sa vibreze la fiecare vorba a ta si am sa-i povestesc in fiecare zi despre ce inseamna iubirea...

...need to stop thinking...

2009-10-09T02:20:00.000-07:00

Why do i think so much? Why do i analyze every single word i say, every single word i hear? Is there a problem with me? I've always thought we should think twice before we do something, because things we do in present can determine our future. But...is it true that analyzing to much the facts you are to do, can make you unhappy sometimes ? Ok. It's not the first time when i realise thinking to much makes me unhappy, it's not the first time when somebody confirms me this. And i keep thinking, where is the problem? Should i change the way i act and react? ... Should i be one of them? One of those many people whose happiness is built on spontaneity?...Whould i be able to make this upgrade?...maybe is because i'm a libra...maybe is because i'm afraid of losing...maybe... i need to stop thinking....

Cine a ucis romantismul?

2009-10-03T11:51:00.000-07:00

Romantism...'ce e aia?' cel mai demodat lucru posibil o sa-mi/si raspunda majoritatea. Cuvintele frumoase, poeziile si cantecele de dragoste s-au pierdut printre frazele fumate de agatat si melodiile lipsite de mesaje patrunzatoare, cu o prestanta 'efervescenta'; rapiditatea cu care tratam totul a cuprins pana si modul in care iubim, simtim, in fond modul in care traim cu adevarat. Si atunci, ma intreb. Cand? Cand am uitat sa iubim frumos, sa simtim fiecare cuvant pe care il rostim si sa folosim doar gesturi delicate? Cine? Cine a indraznit sa ucida ce aveam mai frumos? Gingasie, idealism, fantezie ...un amestec de uman si celest, lasandu-ne sa ne hranim cu amintiri si prafuite simtaminte? Cine??Cine a ucis romantismul?

20

2009-09-30T04:42:00.000-07:00

Ehh uite ca am ajuns sa ma bucur si de implinirea varstei 'magice' 20... O zi frumoasa, in care am simtit alaturi persoanele dragi dar si oameni de la care nu ma asteptam bucuria trecerii spre o noua etapa a vietii...nu cred ca sunt cuvinte pentru a exprima sentimente asa frumoase... Cum ma simt la 20 de ani? Mmmm nu e nimic diferit, poate doar ca este varsta la care am realizat ca sunt o fiinta norocoasa. Norocoasa ca am niste parinti minunati, niste prieteni minunati, si ca in 20 ani am acumulat lucruri demne de multumiri fata de Divinitate. Sper ca schimbarea prefixului sa insemne mai multa maturitate,in fapt pastrarea si proliferarea unor principii asezate timp de 20 de ani in sistemul meu de valori. Anyway, astazi chiar am simtit ca este ziua mea. Multumesc Celui de Sus pentru ca isi trimite mereu 'ingerii' sa imi aduca aminte de importanta fiecarei zile, dar mai ales a zilei de nastere! P.S.: La multi ani, mie!

Acolo unde se prabusesc zidurile...

2009-09-26T13:50:00.000-07:00

Va veni o vreme cand vom sta fata in fata
mainile tale vor diezmierda dorul meu carunt
surasul tau imi va tamadui gandul paraginit si bolnav
Va veni o vreme cand prapastia fara maluri, necunoscutul si pustiul dintre noi
se vor risipi in cenusa cosmarului anonim
va veni o clipa fara sfarsit cand lacrimile tale imi vor astampara setea
cand pletele tale induiosate imi vor acuperi cu pudoare
SUFLETUL tuns chilug...

Ilinca Bernea

stupid thoughts...

2009-09-26T13:15:00.000-07:00

Another day of autumn, another day of September, another day ..and you're still lost...where are you? Where am i? Why aren't we together?...i can still remeber all your promices, all my promices, in fact our dreams...and now i promise i'm not gonna stop...I'll be searching for you and i promise I'll find you...

'mai sunt si oameni care stiu sa "citeasca"...'

2009-09-17T08:12:00.000-07:00

Da...poate o sa para ciudat titlul...dar...tocmai asta vreau sa transmit in cele ce urmeaza. Ca 'da' se poate. Se poate sa gasesti oameni cu care sa simti ca vorbesti aceeasi limba.
De cate ori nu vi s-a intamplat sa discutati cu cineva si sa va dati seama cat de diferit sunteti, sau cat de diferit/a este de voi?! Mmmm..mie mi se cam intampla ...si de fiecare data apare intrebarea:'oare eu sunt problema?'. Sa fie oare vorba in ziua de azi despre personalitati 'in' si personalitati 'out' of fashion?...Si daca ar fi asa, cine e in si cine out? Si pana la urma cine stabileste granitele acestor doua categorii?Singurul aspect care ar sta la baza acestei , marginalizari sa ii zicem, sa fie doar 'majoritatea decide'?...
Anyway...sa revin la faza cu cititu. Nu, nu e vorba de un studiu statistic despre cati romani stiu sau nu sa citeasca; ma imbat cu gandul ca marea majoritatea a oamenilor , sau cel putin generatia mea si cele apropiate mie stiu sa citeasca cursiv maacaar in limba materna. Vreau sa ma opresc insa asupra celor care stiu sa citeasca suflete, personalitati, caractere...in definitiv, cei ce stiu sa citeasca oameni. Dah...nu sunt multi aceia, dar cu siguranta raritatea cu care ii gasesti este o monstra a caracterului lor special. Ce au deosebit? O chimie fantastica ce te tine cu orele intro conversatie, o usurinta de a te intelege, de a-ti vorbi fara sa va fi cunoscut de prea mult timp. Pentru ei, o fraza, un gest, cateva cuvinte, un zambet, o privire poate fi de ajuns pentru a cunoaste pana si cea mai bine ascunsa sensibilitate...poate ca e si ceea ce ne uneste, acea sensibilitate stapanita cu greu, incuiata parca in adancul inimii...
Ehh...si uite asa iti dai seama ca poate in definitiv a avea o personalitate 'in' sau 'out of fashion', e o chestie pana la urma de atitudine si de modul in care vezi lucrurile. Atata timp cat exista oameni pentru care tu esti cat se poate de 'upgraded', desi stii bine ca nu faci parte din 'majoritate', totul e super ok. Si acei oameni sunt cei care 'stiu sa "citeasca"...'

There are times when all you have is resignation...

2009-09-13T12:17:00.000-07:00

Is that true?? Would 'resignation' be the best word to express our state sometimes?...I've been having a sort of debate with a friend concerning this simple word 'resignation' and the feeling that it induces you. And ...i got to the conclusion...a personal one, an optimistical one ...that this word it's included in the 'bad' words...words that we shouldn't use to express our feelings...Why? Because , in my opinion, using this word is like admiting that you are pleased with a situation, although you don't like it at all, and i think i'm considering it kind of synonym with the dispair...So...is it easier to call it' resignation' and not to fight for what you really like, or want?...Is it easier to say 'i can't' than 'i'll do my best to have it' or 'what others can, i also '?... I'll be concluding by asking you to read again the post where i put the poem 'If' and also to admire this painting of Vasile Crisan, that is called 'Resignation', and to decide if it's worthed or not to believe in resignation...

'et je vois la vie en rose...'

2009-09-07T06:09:00.000-07:00

Eh bien, aujourd'hui j'ai decide de revenir un peu vers une des mes 'amours', cette beau langue , cette beau culture et je veux partager avec vous un des mes chansons prefere. J'espere que vous soyes aussi enchantes.

"... will come find you just to remind you of who you are..."

2009-09-01T12:57:00.001-07:00

In seara asta...sensibilitate, fericire, fluturasi,multumire fata de Dumnezeu si fata de mine...asa mi- as defini starea. Dintrun moment in care ma simteam a nimanui, cu o multumire falsa si inca o dezamagire la activ, Dumnezeu arata inca o data bunatate fata de mine si imi trimite 'o raza de soare'...Multumesc Celui de Sus!

Si ce merge mai bine la o asemenea stare decat cateva melodii ale Aliciei Keys?...Asa ca...o seara dedicata partii noastre sensibile si o seara tribut Aliciei...:X

Buh-bye Summer,Hello Autumn!

2009-08-27T03:33:00.000-07:00

Here we are taking avantage of the last week of Summer. Even if the meteorologists anunces us that we are going to have Summer days in september too, i'm sure the feeling will be diferent...
Well , i can't say i'm going to miss Summer, cuz Autum is definetly my favorite season...I can barely wait to see all those wonderful colors and that beautiful carpet made of dry leaves...
This season always remins me about beautiful feelings, moments, maybe because i'm born in autumn too...and mostly remins me about love, beautiful songs, beautiful poems, and even if it makes me be a little bit melancholic i still love it...
So...lets enjoy last hottie days of summer, and dream about nice warm days of autumn...

meditation times...

2009-08-26T00:55:00.000-07:00

Pauza...asa as putea defini perioada imediat urmatoare. Aseara intr-un moment de maxima melancolie cauzat de cateva melodii de mult facute uitate ale lui Bon Jovi, am realizat ca trebuie sa iau o pauza...o pauza din a gandi pentru altii, din a visa, din a trai pentru idealuri. E nevoie de timp.
O sa va intrebati pentru ce. E nevoie de timp pentru mine, da. e vremea sa ma ocup si de mine, sa-mi prioritizez din nou actiunile, sa ma concentrez spre lucruri intradevar useful mie. Si...mai ales sa ma decid intro privinta:daca mai pot sa iubesc...Da...o sa iau o pauza de socializare mai ales pe net, o sa ma dedic mie si o sa incerc sa inteleg si sa ajung la o concluzie cu privire la lucrurile pe care mi le doresc cu adevarat de la mine si de la viata...Cine stie , poate ca va trebui chiar sa ma schimb putin pentru a putea fi apta pentru noua batalie...
In fine...vorba unui fost coleg. GOOOOD KAARRMMA!!!

De ce??...

2009-08-21T14:37:00.000-07:00

Stiu ca nu este corect din puncte de vedere crestineste, stiu ca nu da dovada de maturitate , dar simt sa pun aceasta intrebare: de ce? atunci cand vine vorba de nedreptate...
Cand iti doresti ceva, cand iti canalizezi energiile spre ceva desi initial nu vrei, tocmai de frica esecului, si totusi tocmai atunci cand crezi ca merita sa oferi o mica parte din tine acelui fapt, tocmai atunci...iti dai seama ca de fapt ai gresit, ai pierdut..si hop inca o dezamagire...Si cel mai grav este ca nu stii nici de ce ...ce ai facut ca sa meriti asta , ce trebuie sa faci in viitor ca sa nu ti se mai intample asa....unde e greseala...De ce? De ce oamenii trebuie sa treaca prin momente mai putin bune, sa isi puna intrebari si sa cada in pacatul deznadejdii pentru a realiza apoi ca...totul are un rost in viata si nimic nu este intamplator. De ce?...

frumos...

2009-08-19T13:05:00.000-07:00

"...da nastere bunatatii si bunavointei"

2009-08-19T12:19:00.000-07:00

...spunea Andre Berge referindu-se la fericire. Cat este insa de valabil in ziua de azi?
Intradevar atunci cand esti fericit, cu adevarat fericit, pare-se ca fiecare mica particica din tine debordeaza de fericire...Si totusi...ce inseamna cu adevarat fericirea? mai stim oare sa fim fericiti cu adevarat?ce ne face sa ne simtim intradevar fericiti??...hmm...cu siguranta la ultima intrebare marea majoritate va raspunde:banii, o masina buna, o vila la mare si bineinteles un apartament luxos...
si totusi...de ce? De ce am devenit guvernati de bani? de ce fericirea noastra depinde din ce in ce mai mult de factorul material?...Am uitat oare adevaratele valori umane si ne-am dedat valorilor lui Mos Goriot sau Giurgiuveanu, sau poate ca in cazul unora se pune problema daca vreodata au auzit de valori, adevaratele valori , nu doar cele in valuta ...
Fericirea este cu siguranta ceva mai mult, fericit esti atunci cand totul ti se pare atat de frumos, de primavaratic, incat nu vrei decat sa imparti sentimentul si celorlalti...fericire e atunci cand simti ca esti bogat , foarte bogat, si vezi minunea in orice lucru marunt...:)
Sa incercam sa atingem in fiecare zi, macar un strop din adevarata fericire, aceea altruista, nevinovata si pura...

'cugetari la ceas de seara'...

2009-08-16T12:12:00.000-07:00

IF - Joseph Rudyard Kipling

2009-08-14T03:13:00.000-07:00

When you feel unhappy read this:

If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you;
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or, being lied about, don't deal in lies,
Or, being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise;

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with triumph and disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to broken,
And stoop and build 'em up with wornout tools;

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch-and-toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breath a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: "Hold on";

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with kings - nor lose the common touch;
If neither foes nor loving friends can hurt you;
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run -
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man my son!

'Sa stam stramb si sa judecam drept'

2009-08-14T02:41:00.000-07:00

Ce este iubirea de fapt? Un sentiment, o chimica, o forta supranaturala ce ne face sa ne simtim atrasi de anumite persoane... S-au facut sute de studii despre ce ar fi de fapt acest unic sentiment pe care il simt oamenii, dar si animalele dupa cum vedem, atunci cand se simt atrasi unii de altii...
Exista tot felul de teorii despre felul in care "creierul alege" persoana iubita. Si totusi...de ce de atatea ori se da gres? De ce trebuie sa incercam si sa gresim de atatea ori pana sa ajungem sa credem intradevar ca ne-am gasit 'jumatatea'. Apoi, de ce unii oamenii se pot simti fericitii si fara iubire si altii nu? cine decide? ce parte din noi ne face mai puternici in fata atator dezamagiri, ne schimba conceptiile, ne face sa ne adaptam la 'tendintele pietii', desi nu ne reprezinta si ne indeamna spre o fericire falsa.
FALSA da. asta ar fi cuvantul care ar caracteriza societatea actuala. Traim inconjurati de oameni modelati de bisturiu, ascunsi sub diferite masti si care din ce in ce mai mult traiesc viata altora decat a lor insisi. Si asta pare sa prinda din ce in ce mai mult. Sa fie din nou vorba despre un termen inteles gresit?-globalizare...
Anyway, sa revenim la termenul de iubire...chestia asta relativa dupa cum spun altii, volatila dupa cum as zice eu...un termen, un sentiment, un cuvant zis prea cu usurinta in ultima vreme tind sa cred, si care din nou a fost inteles gresit si tinde sa devina un alt element transformat de globalizare. Toata lumea se iubeste cu toata lumea , dar de fapt se uraste si incearca sa-si faca rau pe la spate; fiecare, sau ma rog toti cei care is cool au cate un prieten/a, iubit/a, pe care il/o iubeste enorm doar pentru ca este cine stie ce super 'diva/baiat de cartier' dar despre care decide peste putin timp ca este nepotrivit/a din cauza 'caracterului'...
Si asta vrem sa numim iubire? Si tot ceea ce se intampla vrem sa numim normal? Cu siguranta am uitat de mult sa apreciem adevarata valoare, adevaratul sens al sentimentelor si al cuvintelor si incepem incet incet sa nu ne mai intelegem in propria limba...e trist, dar e real...

Fluturele de noapte-Ilinca Bernea

2009-08-12T12:01:00.000-07:00

Una din poetele mele favorite si o poezie tare draga...

Sunt nopti in care te ajung din urma sarutarile mele proscrise
Ni se lovesc sufletele de trupuri si de marginile abrupte ale clipelor.

E prea mult zgomot ca sa putem evada
E prea putina lumina ca sa putem vedea unul prin altul...
Habar nu am ce ar putea insemna Absolutul
Esti ultimul meu refugiu printre atatea spaime fara nume
Iar eu nu mai sunt decat mlastina in care se zbate naluca dorintelor
Si fluturele de noapte care-si zdrobeste aripile in singuratatea ta.

Din seria 'cugetari la ceas de seara'...

2009-08-12T11:13:00.000-07:00

Ce suntem defapt?
Animale cu ratiune ar spune unii la intrebarea de mai sus; dar privind mai bine tot ceea ce se intampla in jurul nostru, orice vietate da dovada de ratiune. Plantele si pana cele mai neinsemnate animale dovedesc logica in modul lor de a se hrani, de a convietui.
Atunci ?!?Ce ne deosebeste?...spiritul. Ce inseamna spiritul de fapt? Ceea ce ne tine in viata? ceea ne da viata cu adevarat? asemanator vantului as spune..pentru ca desi nu il vezi, il simti ...
Tind sa cred ca pana la urma acest "nustiuce" pe care il asimilez cu spiritul este ceea ce defineste intr'adevar notiunea de OM, pentru ca atunci cand ne referim la cineva mai degraba decat o masinarie formata din sisteme, organe, tesuturi si celule , ne vin in minte personalitatea,caracterul, anumite obiceiuri ce ne incanta sau nu la persoana respectiva...
Intervine acum o alta intrebare...sa fie adevarat faptul ca sufletul nu moare niciodata?ca spiritul este nemuritor si ca noi suntem alti pe putin 6 oameni dinaintea noastra?Sa luam de bun 'Adam si Eva' al lui Rebreanu si sa uitam ce ne invata mai marii Bisericii Ortodoxe Romane?...Unde este adevar si unde minciuna?...
...si pana la urma...oare ce am fost intr-o viata anterioara?

sunny days...

2009-08-11T07:59:00.000-07:00

Astazi, inca o zi plina de soare, inca o zi tribut prieteniei. O zi reusita cu siguranta, o zi in care am realizat inca o data ca Dumnezeu ne iubeste numai prin faptul ca ne aduce, pe noi muritorii de rand din ce mai aproape prin puterea magica a prieteniei, si a iubiri...
Zile racoroase si prieteni calzi!

2009-08-10T13:18:00.000-07:00

there's no time...
Today once again i realised how many beautiful things God created. Friendship is one of them.
A beautiful connection between people that's invincible in time... A connection that makes humans
from from all over the world stay together in good times and bad times, no mather the distance , what they do, work,
practice, and so on, and mostly no mather the amoung of hours, days, weeks, mounths or even years
they haven't seen each other.
YES "there's no time' , no time can beat a strong, powerful friendship. That's what i realised today
once again.
Thank God for this beautiful gift He created for us!

2009-05-09T10:21:00.000-07:00

Si asa incepe totul...o sclipire, un gand, o dorinta, un vis...sunt deajuns sa ne faca sa o luam de la capat...
O noua zi, un nou rasarit, un nou inceput...o noua viata!
Bun venit, lumea mea noua!!